Galeria rectorilor

Profesorul Emil Ceban, dr. hab. șt. med., primul rector ales de către comunitatea academică a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, a venit cu viziuni strategice noi, și anume cu Programul de dezvoltare instituțională bazat pe Tradiție, Calitate și Inovații. Actualul rector și-a propus racordarea programelor de studii la standardele internaționale și cerințele sistemului de sănătate, asigurarea calității procesului de instruire, a activității de cercetare și a asistenței medicale prin aplicarea rezultatelor științifice și a inovațiilor; educarea și atragerea cadrelor cu potențial științifico-didactic; păstrarea și valorificarea patrimoniului instituțional, modernizarea bazei tehnico-materiale.

În anul 2020, Universitatea a lansat două programe noi de studii de licență – Sănătate publică și Tehnologie radiologică, cu durata de 4 ani, precum și un nou program de studii de masterat științific (ciclul II universitar) – Tehnologii moleculare în sănătate, cu durata de 2 ani.

O atenție deosebită i se acordă activității de cercetare științifică. Extinderea domeniului cercetării științifice se datorează utilizării tehnologiilor performante în practica medicală și farmaceutică, precum și aplicării conceptului „educație prin cercetare” la toate programele de studii. Prin urmare, sunt înregistrate tot mai multe performanțe, materializate în proiecte de cercetare, publicații științifice cu factor de impact, dar și în sporirea vizibilității cercetătorilor și a Universității. În acest context, a fost creat Institutul Național de Cercetare în Medicină și Sănătate, a fost elaborată și aprobată, în premieră, Strategia de fortificare a domeniului de cercetare și inovare.

Pentru buna guvernare, Domnia Sa susține și promovează tinerii. În cadrul Complexului Sociocultural Universitar a fost inaugurat Centrul de Autoguvernare Studențească – noul sediu al Asociației Studenților și Rezidenților în Medicină.

Rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova (1994-2005; 2008-2019), dr. hab. șt. med., profesor universitar, academician al Academiei de Științe a Moldovei.

Rectorul Ababii a contribuit considerabil la racordarea învăţământului superior medical autohton la exigenţele naționale și internaţionale. A pus un accent aparte pe cunoașterea limbilor străine de către angajați, în special, de către personalul științifico-didactic. Din anul 1996, a inițiat procesul educațional în limba engleză. Doi ani mai târziu este deschisă Filiera Francofonă. Din anul 2002, instruirea mediciniștilor se desfășoară în 4 limbi: română, rusă, engleză și franceză.

Începând cu anul 2009, Universitatea implementează Sistemul de Management al Calităţii, conform standardului ISO 9001:2008, şi obţine, în premieră, Certificatul de calitate, care este confirmat anual.

La inițiativa rectorului Ion Ababii, în 2010, a fost creată Facultatea de Medicină nr. 2, ca subdiviziune responsabilă de managementul procesului de instruire a studenţilor străini în limba engleză.

În anul 2018, au fost evaluate și acreditate, la nivel național, programele de studii Medicină, Stomatologie și Farmacie, Optometrie și Asistență medicală generală, iar Facultatea de Stomatologie a fost acreditată de Consiliul Dentar din California, SUA, fapt ce a permis admiterea la studii a cetățenilor americani. În anul 2019, USMF „Nicolae Testemițanu” a obţinut statutul de instituţie acreditată internaţional conform standardelor Federației Mondiale de Educație Medicală.

Perioada mandatului rectorului Ababii se caracterizează prin dezvoltarea patrimoniului universitar și modernizarea infrastructurii, fiind fondate: Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară, Clinica Stomatologică Universitară, Centrul Farmaceutic Universitar „Vasile Procopişin”, Centrul Stomatologic Universitar, Centrul Ştiinţific de Cultivare a Plantelor Medicinale, Centrul Universitar de Simulare în Instruirea Medicală, Centrul Universitar de Reabilitare Medicală, Centrul de Medicină Tradițională Chineză, Centrul Universitar Sociocultural, Aleea savanților și medicilor iluștri - un complex sculptural unde se regăsesc busturile celor mai notorii personalități ale medicinei și farmaciei autohtone ș.a. Un obiectiv strategic a fost renovarea și asigurarea condițiilor bune de studii și trai în blocurile didactice, în căminele studențești și în alte edificii, amenajarea terenurilor sportive și a zonelor de agrement.

Rectorul Leonid Cobâleanschi, profesor universitar, dr. hab. șt. med., a păstrat şi a continuat bunele tradiţii ale instituţiei în toate domeniile sale de activitate. A fost preocupat, în egală măsură, de procesul de instruire al studenţilor, cât și de educația postuniversitară, contribuind la formarea şi perfecţionarea continuă a cadrelor medicale, didactice şi ştiinţifice.

A coordonat elaborarea primei concepţii naţionale şi a standardului naţional de pregătire a medicilor şi farmaciştilor. A fost inițiatorul reorganizării Institutului de Stat de Medicină din Chișinău în Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemițanu” și a dat prioritate predării în limba română.
Leonid Cobâleanschi a contribuit substanțial și la consolidarea patrimoniului Universității, a construit un cămin pentru studenți, două pentru doctoranzi, două case de locuit pentru cadrele științifico-didactice și un bloc didactic modern (astăzi Blocul didactic nr. 1 care-i poartă numele), unde au fost amplasate mai multe catedre fundamentale.

Vasile Anestiadi s-a născut la 4 mai 1928 în comuna Sărătenii Vechi, Orhei. Studiile primare le-a făcut în satul natal, cele medii – în oraşul Orhei, iar cele superioare la Institutul de Stat de Medicină din Chişinău, pe care l-a absolvit cu menţiune în anul 1951.

Profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale, rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, specialist în morfologie, patologie, patobiologie, angiologie, biogerontologie, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În funcţia de rector, în decurs de aproape un sfert de secol, a desfășurat o activitate amplă de dezvoltare și perfecționare a învățământului superior medical din țară. A manifestat un interes sporit pentru problemele de educație și cele care vizau încadrarea în societate a studenților și asigurarea lor cu cămine, iar a angajaţilor Institutului – cu spațiu locativ.

A contribuit la finisarea Blocului morfologic (1964), darea în exploatare a clădirii Laboratorului Ştiinţific Central (1967), construcţia altor blocuri didactice şi cămine studenţeşti în regiunea Mălina Mică, inaugurarea Farmaciei didactice și de producție şi a altor edificii importante pentru activitatea instituţiei. Datorită nivelului înalt al activității didactice și științifice, în anul 1965, Institutul de Stat de Medicină din Chișinău a obținut prima categorie, clasându-se pe locul 4 în topul instituțiilor de învățământ superior medical din URSS. Acest fapt a favorizat reorganizarea Institutului în universitate. Tot în această perioadă s-a introdus pregătirea specialiștilor medici prin subordinatură și internatură.

Profesor, dr. hab. șt. med., devine rector la doar 32 de ani. A deschis facultățile de: Stomatologie (1959), Perfecționare a Medicilor (1962), Medicină Preventivă (1963) și Farmacie (1964). Datorită acestui fapt, numărul studenților se dublează, fiind soluționată problema insuficienței cadrelor medicale din țară. A pledat pentru asigurarea sistemului de sănătate cu cadre medicale, preponderent autohtone, și introducerea limbii române în procesul de instruire medicală. Sub conducerea lui Nicolae Testemițanu, a fost elaborat conceptul de acordare a asistenței medicale specializate populației rurale, iar Catedra de medicină socială și organizare a ocrotirii sănătății a fost recunoscută în URSS drept centru științific coordonator de organizare a ocrotirii sănătății populației din mediul rural.

Profesor, rector al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău , ilustru savant.

A contribuit substanţial la redresarea bazei tehnico-materiale a catedrelor, a implementat noi metode de instruire în procesul didactic. La inițiativa Domniei Sale, în 1954, a fost deschisă a doua facultate – cea de Pediatrie, care, din punct de vedere administrativ, intra în componenţa Facultăţii de Medicină Generală. Acest eveniment a avut o importanță deosebită în pregătirea specialiștilor calificaţi în pediatrie, de care avea stringentă nevoie populaţia republicii. În anul 1958, este oficializat Decanatul Facultăţii de Pediatrie. Conducerea Institutului a hotărât să creeze condiţii optime de instruire clinică a viitorilor pediatri în spitalele republicane şi orăşeneşti pentru copii. Catedrele de pediatrie clinică şi chirurgie infantilă își desfășoară activitatea în Secţia de copii a Spitalului Clinic Republican. Totodată, a început construcţia căminelor studenţeşti, a fost finisată construcţia sălii de sport de pe strada Serghei Lazo.

În 1946 a fondat Catedra de medicină internă, pe care a condus-o timp de 26 de ani. Domnia Sa a îmbinat armonios activităţile de conducător, pedagog, savant şi clinician de excepţie. Disciplina, principialitatea, perseverența şi munca onestă au fost criteriile şi pilonul de bază ale activităţii lui Nikolai Starostenko, care pleda pentru pregătirea şi promovarea rezervelor de cadre din rândurile medicilor băştinaşi. În doar 7 ani de conducere, 57 de absolvenţi ai ISMC au susţinut tezele de doctor în ştiinţe medicale.

Conferențiar, dr. șt. med., a fost numit în funcţia de director al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, prin transfer de la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Ocrotirii Sănătății Mamei şi Copilului din orașul Lvov, RSSU. Sub conducerea lui au fost perfecționate metodele de predare, Institutului i-a fost acordat dreptul de a organiza susţinerea tezelor de doctor la 16 specialităţi medicale, au fost îmbunătățite baza materială a catedrelor și condițiile de trai ale studenților.

În acea perioadă, instituția devine un centru de acordare a asistenței medicale pentru întreaga republică. Catedrele clinice prestau servicii specializate în localităţile rurale. În 1952 se fondează Biroul metodic central, menit să evalueze activitatea metodico-didactică a ISMC. Multe cadre didactice efectuează stagii în alte instituții similare din URSS. În anii 1951-1952, pentru prima dată, la lecțiile practice a fost instituită divizarea grupelor studenţeşti în două subgrupe.

Nikolai Harauzov, conferențiar, dr. șt. med., a fost primul rector care a implementat principiul de pregătire a cadrelor medicale şi ştiinţifice prin doctorat şi ordinatură. A intensificat activitatea ştiinţifică şi a iniţiat crearea consiliilor ştiinţifice specializate pentru susţinerea tezelor de doctor în ştiinţe medicale și a diversificat activitatea comisiilor metodice.

Sub coordonarea Domniei Sale, au fost elaborate şi editate primele două culegeri de lucrări ştiinţifice ale colaboratorilor Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (ISMC) (1949-1950), consacrate problemelor stringente la acea etapă, şi a fost susținută prima teză de doctor în științe medicale de către Natalia Gheorghiu (1948).

Într-o peroadă scurtă de timp a reuşit să ridice calitatea procesului de instruire a studenţilor, încurajând tinerii din satele republicii să aleagă Medicina. În scopul popularizării învățământului medical superior și atragerii tinerilor la studii, pentru prima dată a fost organizată „Ziua Ușilor Deschise” și au fost efectuate deplasări în școli. În perioada activității lui Nikolai Harauzov, la ISMC a fost stabilită durata studiilor de 6 ani şi a absolvit prima promoție de medici autohtoni(1950) - 242 de tineri înmatriculaţi în 1945.

De numele Ipatie Sorocean, director al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, este legată etapa iniţială de dezvoltare a învățământului superior medical, în cea mai complicată perioadă a anilor postbelici (1945-1948). Sub conducerea Domniei Sale au avut loc primele admiteri și-au finalizat studiile primele promoţii de absolvenți ai Institutului (1946-1948).

Ipatie Sorocean a reuşit să atragă la Institut specialişti de înaltă calificare în procesul didactic și să implice tinerii în activitatea de cercetare. A fost preocupat de crearea condiţiilor de studii şi de trai pentru studenţi, precum şi de asigurarea catedrelor cu profesori, cu materiale didactice, cu spații pentru activitatea de instruire, dar și cu echipament tehnic și utilaj de laborator.

Contribuţia lui Ipatie Sorocean pentru medicina națională rămâne incontestabilă, întrucât, odată cu fondarea Institutului de Stat de Medicină din Chişinău s-a produs un salt semnificativ în formarea şi educarea cadrelor medicale autohtone, iar ca rezultat a fost îmbunătățită esenţial calitatea asistenţei medicale prestate populației.